Stiu ca nu se cade sa iei numele aproapelui tau in desert insa, in ceea ce ma priveste, marturisesc ca de foarte mult timp sunt chinuita pana la disperare de reflexele din ce in ce mai ariviste ale personajului masculin modern. Ei bine, ma-ntreb ce a mai ramas din cohorta de barbati a timpurilor noastre... Citește în continuare →

Ceea ce urmeaza mi-as dori sa fie, in mai toate intelesurile, un fapt marginal si accidental. Insa in aer pluteste deja dezastrul. Vorbesc despre adevarata „arta” de a fi, in zilele noastre, un barbat <altfel>. Caci, lucru curios, pana sa se ajunga la actuala devalorizare, barbatul, odinioara faurit cu geniu, frumusete, caracter, gust si rafinament,... Citește în continuare →

Cred ca cea mai buna metoda a unui om de a-si spune crezul este prin ceea ce face. Asa ca am batut un pariu cu mine insami. Voiam sa trec dincolo de tagma diletanta si nepriceputa, sau si mai departe, dincolo de priceputul om transfigurativ mecanicizat. N-am sa fiu si eu, la randu-mi, un alt... Citește în continuare →

Una dintre multele, inepuizabilele prejudecati pe care le-am tot intalnit in ultima vreme este legata de cum ar trebui sa arate angajatul ideal si ce anume – chipurile - l-ar putea recomanda ca fiind eligibil ori macar “demn” de luat in considerare. Multi au senzatia ca stiu nu doar ce aptitudini si calificari ar trebui... Citește în continuare →

"Traditia" spune ca romanul, oita noastra pitoreasca, are doua doleante pentru care va milita perseverent: sa fie lasat sa behaie in voie despre cele mai diverse si neobisnuite probleme abordate, de altfel, contextual - si pe deasupra sa i se dea si dreptate. Oricum ai da-o, ai senzatia ca delirul sau remarcabil si locvacitatea cu... Citește în continuare →

Dupa cum spuneam, in tara noastra totul e cum nu se poate mai bine. Urcam vitejeste spre culmile prostiei unde omul nou al Romaniei este prin excelenta un bufon, adica un sfertodoct cu alura de gigolo, o caricatura cu ifose de mare salvator, un propovaduitor de o incoerenta morala nemaivazuta, un predicator insuficient instruit, care... Citește în continuare →

Cum moda formelor rubensiene a apus demult iar regretata Marilyn Monroe care a facut candva istorie este considerata, mai nou, doar o simpatica „purcica” a timpurilor trecute, femeia moderna a inceput sa isi roteasca debusolata capul de jur-imprejur si intr-un acces de genialitate a decretat sa-si reantreneze gustul pornind crestineste pe calea frunzelor de salata si... Citește în continuare →

Avem astazi o noua relatie cu timpul. Pasul lent, lipsit de graba, este acum demodat, iar netihna noastra se instaleaza rapid in mai toate imprejurarile tipice ale vietii. Generatii dupa generatii au ravnit tihna fara sa o aiba. In schimb, toti s-au grabit de cand sunt mici: sa creasca, sa stie, sa fie, sa aiba,... Citește în continuare →

Absolut tot ce ne inconjoara se afla intr-un ciclu permanent de schimbare/ transformare, totul mai putin...omul! C-asa stau lucrurile: apa se transforma in abur, carbunele in CO2, hidrogenul in heliu, ipocritul in ipocrit, mincinosul in mincinos si necioplitul in necioplit. Iar cine afirma ca o persoana se poate schimba in esenta merita sa fie ars pe... Citește în continuare →

Cum sa spun? Cum se spune! In clasamentul european al analfabetismului functional, Romania este tara campioana. Adica Romania a devenit un conglomerat de fugiti de-acasa, o maghernita, unde fiecare compatriot isi vorbeste limba cu o deficienta regretabila. Daca vorbesc de o fictiune, aici vorbesc de o fictiune gramaticala! Caci ironia post-modernista face ca omul actual sa... Citește în continuare →